România a fost inclusă în raportul Eurostat referitor la IMM-uri pentru anul 2012 drept statul cu cea mai grea situație față de cea de la începutul crizei. Producția realizată, productivitatea muncii și numărul de angajați au cunoscut reduceri importante. Singura rază de speranță este evaluarea preliminară a unei reveniri pe traiectoria pozitivă.
Ca număr de angajați, IMM-urile europene au asigurat 67,4% din slujbele din sectorul non-financiar, același nivel ca și în 2011, dar în creștere față de anul 2010 ( când acest indicator a fost de 66,9%). Ele au contat cu 58,1% în formarea PIB ca și valoare adăugată brută (VAB), atât în 2012 cât și în 2011, și au păstrat aproape neschimbat numărul mediu de angajați ( 4,22 angajați în 2012, față de 4,23 angajați în 2011).
Datele Eurostat pentru 2011 arată că, față de anul 2008, doar trei țări au reușit să-și îmbunătățească atât valoarea reală adăugată la nivelul IMM-urilor cât și ocuparea forței de muncă prin intermediul acestora: Germania, Austria și Malta. Belgia, Suedia și Olanda au crescut valoarea adăugată pe fondul unor ușoare reduceri la nivelul ocupării, prin îmbunătățirea productivității.
Țări precum Irlanda, Slovacia sau Estonia, au compensat măsurile severe anticriză ce au generat o masivă scădere a ocupării în IMM-uri prin creșterea productivității. România este menționată drept cazul cel mai evident de scădere simultană atât a producției cât și a productivității, alături de Spania, Grecia și Letonia. Totuși, dată fiind tendința de trecere spre economia gri sau neagră, datele oficial declarate trebuie luate sub beneficiu de inventar.
România deține cea mai slabă poziție la nivelul rezultatelor IMM după trei ani de criză ( intervalul 2008 – 2011), cu scăderea la jumătate a valorii adăugate de acestea, în condițiile în care a păstrat o ocupare de peste 90% a forței de muncă inițiale, potrivit analizei Cambridge Econometrics/Ecorys pe baza datelor furnizate de Eurostat și Oficiile Naționale de Statistică.