Amenajarea birourilor sau a magazinelor îi poate face buni de plata taxei pe stâlp pe chiriaşi. Astefel, prevederile fiscale sunt atât de complicate, în aceste cazuri, încât şi autorităţile au dificultăţi în interpretarea lor.
Uriașa taxă pe stâlp, aşa cum a fost supranumit impozitul pe construcţii speciale, continuă să creeze dificultăţi majore pentru business-uri, chiar şi după aproape un an de la introducerea ei în Codul Fiscal.
Drept urmare, Codul Fiscal arată că impozitul pe construcţii speciale se calculează asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniu pentru care nu se datorează taxele locale pe clădiri. Astfel, construcţiile exceptate, inclusiv cele de amenajare a spaţiului – prin modernizare, extindere etc – pot fi subiect al taxei pe stâlp. În acest punct intervine HG 670/2012 care impune un prag al valorii acestor construcţii peste care chiriaşii trebuie să informeze proprietarii clădirilor.
Pe lângă impactul covârşitor asupra bugetelor companiilor care datorează 1,5% din valoarea construcţiilor aflate în patrimoniu, există multe necunoscute în interpretarea reglementărilor pentru diverse situaţii.
Una dintre prevederi, care nu este lămurită pe deplin, nici prin normele de aplicare – publicate cu două zile înaintea primului termen de plată, pe 23 mai -, îi vizează pe chiriaşii care au făcut lucrări de construire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere a clădirilor. Astfel, sunt vizate, printre altele, birourile şi magazinele închiriate, în care s-au făcut tot felul amenajări, inclusiv rafturile.